“Șase motive pentru care București trebuie sa fie o destinație pentru expaţii japonezi”

    Autoarea: o japoneză care s-a mutat de bunăvoie si nesilită de nimeni la București

    Am întâlnit-o recent pe proprietara blogului bukacafe.com, o tânară japoneză care a emigrat în România de curând! Aţi înţeles bine, a emigrat în România, pentru ca a ales sa trăiasca aici,  şi nu pentru ca s-a căsătorit sau pentru că a fost trimisă cu serviciul. Pur şi simplu a căutat o viată mai buna! Articolul de mai jos este ultimul post pe blogul ei, un blog prin care popularizează România în Japonia şi îi invita şi pe alţi conaţionali să se stabilească aici! Fotografiile îi aparţin. Iată cum văd japonezii România:

    Jp1

    (Link original: http://bukacafe.com/?eid=168)

    „Am văzut recent un articol scris pe Lifehacker intitulat “şase motive pentru care Berlinul este o destinație pentru expaţii japonezi” şi, ce sa vezi, toate cele şase motive se mulau perfect și pe Bucureşti, aşa că am decis sa scriu versiunea bucureşteană a acestui îndemn.

    În Bucureşti am venit cu o viza de lucru, trăiesc desigur, cu limba engleză, însă de multe ori mă mir că romanii pot înţelege limba katakana, toate termenele englezite care au intrat la noi în limbă! Sunt genii, romanii ăştia! Mă credeţi sau nu, când mă prezint, romanii înţeleg imediat cum mă numesc și îşi și aduc aminte de numele meu. Poate urechea lor este adaptată pentru limba japoneză, poate sunetele sunt familiare, oricum, nu acesta este motivul principal pentru care îmi place aici. Haideţi sa le scriu pe toate, în ordine:

    1. București este un oraş extraordinar de sigur!

    Ca securitate Bucureștiul este aproximativ la fel de sigur ca Japonia, sau chiar mai sigur. Nu credeţi toate informaţiile pe care le primiţi în Japonia, pentru că oraşul nu are câinii sălbatici pentru care este vestit. Si nici imaginea că trebuie sa mergi pe strada cu portofelul strâns încleştat în mâini, pentru că, sincer, nu mi se întîmplă! Dacă aplici bunul simt japonez pentru prevenirea criminalităţii, nu ti se poate întîmpla nimic!

    Oamenii din Japonia, când se întorc noaptea cu trenul, gândesc „ar fi trebuit să ajung acasă mai devreme”, atunci când se rătăcesc, „ce ghinion mai ales că este zona asta nesigură, trebuie sa ies de pe acest drum” și tot așa, despre astfel de locuri.

    Jp2Ori, citind asemenea povesti de peste mări și tari îţi zici, „Nu eşti în siguranţă într-un astfel de loc”. Chiar și eu, mai ales că trăiesc în străinătate mă sperii, dar mă gândesc imediat că nu este vorba despre lumea mea, este vorba despre o alta lume. Ca sa fiu mai clară, dacă scap ceva pe jos, oamenii mă întreabă  „Este a dumneavoastră?”. Nu am avut nici o clipa senzaţia că vor sa mă fure.

    Si nici nu ai senzaţia că tu ca japonez trebuie sa locuieşti neapărat într-o anumită zona. Toţi japonezii stau răsfiraţi, chiar și la periferie, în locuri unde sunt și găini! Si acolo e tot București!

    1. Oamenii sunt calzi

    În Japonia cred că avem un puternic sentiment să „nu deranjăm alte persoane.” Răbdători ca o stâncă, japonezii înfruntă viaţa singuri.

    Aici e puţin altfel: „Oamenii, uneori, eşuează sau greşesc, şi, când se întîmplă, cooperează să rezolve situaţia”, cel puţin asta e spiritul. Japonezii, sunt și ei, desigur, calzi, problema este că japonezii sunt în primul rând timizi și ezită să întindă mâna să ajute. Eu am numit felul asta de a fi al românilor, de a întinde rapid mâna sa ajute pe cineva,  „bunătate inteligentă”. Urcându-mă cu faţa mea străină în metrou, lumea deja mă întreabă dacă nu m-am rătăcit. Si mai mult decât atât, când întreb de o strada pe cineva și nu ştie, omul întreabă imediat pe alţii “Eu nu sunt de aici, dumneavoastră ştiţi unde…”, nu îmi spune simplu “Nu ştiu”. „Va place în România? Nu aveţi dificultaţi?”, mă întreabă uneori oamenii din blocul în care locuiesc.

    Ca o poveste stânjenitoare, era odată să cad și toata lumea din jur m-a întrebat “Sunteţi în regulă?” Că japoneză într-o astfel de situaţie se spune  „Îmi pare rău!”, însă eu am spus  „Sunt bine, vă mulțumesc” ….

    Si mai e o chestie, personal nu cred că oamenii sunt draguţi cu mine doar pentru că sunt străină ci este un mod de viaţă de a fi draguţi unul cu celălalt și de a trăi armonios împreună. E ca atunci când oamenii hrănesc porumbeii și pisicile fără stăpân pentru că “și ele trebuie să trăiască” (Nota: în Japonia este interzisă hrănirea porumbeilor și a animalelor fără stăpân pentru a nu le încuraja sa se inmultească).

    Românii mai și cântă și dansează! Popor latin! Si stau și mă gândesc dacă nu ar fi bine sa trăiesc cântând, și uite cum mi se schimbă inima mea japoneză rigidă. Uite cum trăiesc cu adevărat datorită românilor!

    1. Mâncarea e delicioasă

    Mâncarea românească este buna și japonezilor le place.

    Jp3Nu ştiu, poate undeva la origini bucătariile noastre au fost la fel sau au avut începuturi similare pentru că altfel nu îmi explic cum romanii reuşesc sa replice în mâncările lor gusturile preferate ale japonezilor.

    Chiar și atunci când mănânc afară, în meniu nu e numai carne, cum crede toata lumea, ci sunt și o groaza de legume, asa că mâncarea este balansată. Mai mult decât atât, este extrem de greu sa găseşti un restaurant rău. Bucurestiul este bogat în restaurante cu specific local dar oferă și o largă paletă de bucătarii europene.

    Legumele și fructele, tot ce tine de ingredientele de baza, sunt foarte delicioase. Ca să compar cu Japonia, e că în  Hokkaido unde  sunt vânduţi cartofii noi. E o abundenţă de lapte, brânză, miere, șuncă excelentă, asta este o parte puternică a României. În supermarketuri, de asemenea, exista colțuri BIO substanţiale, şi, uitandu-te la astfel de magazine, simţi că vrei sa traiesti mai sănătos.

    1. Prețurile sunt accesibile

    Faţa de Japonia Romania nu este foarte ieftină, însă pe ici pe colo este puţin mai ieftin. Pentru că personal nu ştiu multe de domeniul imobiliar vă invit sa citiţi ce a scris domnul Aso în simularea pe care a publicat-o referitoare la căutarea unui apartament în România. (Nota trad.: link în original) O pâine pe care o mănânci în doua-trei zile costa 1 leu (aproximativ 30 yeni), atât e de ieftină!.

    Cu 300 de yeni, se mănancă deja bine! Legumele se vând la kilogram, cartofii și morcovii sunt ieftini. În special, este ieftin transportul în comun. O călatorie cu metroul costa 2 lei, una cu autobuzul costa 1,3 lei, indiferent de cate staţii mergi, asa că te poţi plimba oriunde! Chiar dacă te urci în taxi, pentru o călatorie de o jumătate de ora nu costa mai mult de 1000 de yeni.

    1. Cultura Japoneză extrem de apreciată

    Japonia are în România o imagine foarte bună. De la electronice la desenele animate.

    Jp5Când mi-au fost adresate cuvinte urate (Nota trad.: în România asiaticele sunt agresate cu “chinezoaică, chinezoaică” pe stradă)  și am spus că „Sunt japoneză”, am avut senzaţia că ridic sigiliul imperial ca Mito Komon (Nota trad.: nobil japonez care călătorea incognito în Japonia medievală și, prezentându-se în calitate oficială de trimis al împăratului, făcea ordine și combătea corupţia).

    Imi amintesc cum un bunic a insistat sa dea mâna cu mine și mi-a spus că „Sunt fericit că am întâlnit o japoneză”, și nu imi trebuie mai mult să mă simt binevenită aici. 

    „Konichiwa” și „Arigatou”, “Buna ziua” și “Multumesc” sunt doua cuvinte japoneze pe care mulţi români mi le adresează. și stau și mă gândesc, oare cum, atât de departe, fără sa fi avut legături cu Japonia, oamenii ştiu totuşi atâtea (despre noi) și mi se parte puţin ciudat. Se ştie că Japonia este o ţară cu o bucătărie sănătoasă, se ştie că sushi este o mâncare de lux… Sunt oameni că     re studiază limba japoneză, și sunt fluenţi în doar câțiva ani, ori asta este extraordinar, având în vedere abilitățile ridicole în limba engleză a multor japonezi.

    1. București este un city (dar cu mult verde)

    Pentru mine, care locuiam în Japonia în mediul rural, Bucureștiul este un city. Are o mulţime de cafenele și restaurante elegante. Numarul de mall-uri este în creştere, în special suburbii. În Bucuresti poţi asculta muzică simfonică, poţi merge la opera, poţi sa te bucuri pe deplin de aceste aspecte culturale. De asemenea, autobuzele, metroul, circula regulat. Nu astepţi nici 5 minute, că și apar.

    Ce mă impresionează pe mine sunt copacii de pe marginea drumului! E atat de verde!

    Jp7Există și o mulțime de parcuri, locuri de relaxare a populației locale, dar chiar și unde acestea nu există, există între blocuri mici zone verzi cu bănci. Si mergi într-un astfel de loc, îţi mai iei și o cafea cu tine și stai pe bancă și te gandești că e totuși o extravaganţa sî te poţi relaxa asa într-un oraş.

    Nu trebuie sa te gândești la insecuritate, nici că eşti străin, îţi poţi trai viaţa în linişte, aici.

    Trăiesc deci fără dificultatea și disconfortul asociate de obicei cu mutatul în străinătate şi, chiar dacă locuiesc atât de departe de Japonia am sentimentul că de fapt m-am mutat nu peste mari si ţări, ci chiar la mine în ţara! .

    În București se traieste atât de bine! Pentru mine aici este Raiul.

    … şi, pentru că     am vorbit cu atâta dragoste despre România, pentru tine dragă cititorule, cum ti s-ar părea viaţa în acest colţ de Rai?”