Cuirasatul Musashi a fost construit la puțin timp după fratele său, Yamato. A fost socotit să plutească, oricîte avarii ar fi avut. Funcțiile vitale locomoției și puterii de foc fuseseră încapsulate într-o cuirasă internă, groasă de cel puțin 205mm. https://ja.wikipedia.org/…/%E5%A4%A7%E5%92%8C%E5%9E%8B%E6%8…
Partea imersă a cuirasei avea și o suprastructură, atît pentru a-i da forma hidrodinamică, cît și pentru disiparea* puterii explozive la o eventuală torpilare. Partea aeriană a cuirasei (mai puțin puntea principală, de asemeni, dublată) era expusă direct, dar evazată în așa fel, încît, orice bombă aeriană venită din lateral, să ricoșeze sau să se fîsîie.
Pînă în dimineața zilei de 24 octombrie 1944, Musashi era considerat indestructibil. Azi, zace împrăștiat pe fundul mării teritoriale a Filipinelor, la 800m adîncime.
Cum a fost posibil?
Odată descoperit de marina americană, între orele 9:30 și 15:21, a fost supus la nu mai puțin de 6 bombardamente, din care 5, aeriene. O torpilă lansată din avion l-a lovit în partea stîngă a provei. Neprotejată de cuirasă. Tabla a înflorit. Cuirasatul s-a aplecat 10 grade în față, iar datorită turbulențelor provocate de spărtură, și-a pierdut manevrabilitatea și o bună parte din viteză. A continuat însă să plutească. În cele 5 raiduri aeriene a fost lovit de nu mai puțin de 11 torpile, cam toate pe partea stîngă. Alte cel puțin 10 bombe au izbit de sus, punțile. Artileriștii continuau însă ca, de pe puntea deformată de bombe, să tragă. Desigur, de pe strîmbături, precizia tirului nu mai era decît un vis frumos. O bombă lansată din avion a lovit și puntea de comandă. Vasul continua să plutească. În derivă, dar plutea. La un moment dat, apa a pătruns în volumul cuirasat, provocînd aplecarea spre stînga cu vreo 30 de grade. După cîteva ore, vasul s-a răsturnat la orizontală. Apa a pătruns la focar, provocînd o explozie. Musashi s-a scufundat. Au murit în lupta directă peste 1000 de militari din cei 2400. Au supraviețuit circa 430. Restul au murit înecați.
Totuși, cum a fost posibil?
Cercetătorii nu prea știau să identifice diversele subansamble risipite pe fundul mării. Planurile vasului rămăseseră secrete în arhiva companiei Mitsubishi Juko. Pînă anul acesta, cînd, după 72 de ani de la tragedie, compania a scos ozalidul. Au fost reconstituite evenimentele balistice. Cuirasa rezistase la explozii. Nu au rezistat însă cîteva nituri. O bucată de cuirasă se afla inițial în partea aeriană, dar imersă în momentul torpilării, după afundarea provei, s-a desprins din linia de nituire și, din cauza tensiunilor din nervuri, s-a dislocat nițel în interior. Prin fanta orizontală a pătruns apa.
De ce împrăștiat?
Musashi s-a scufundat întreg. Rămînea de lămurit de ce s-a dezmebrat ulterior. Nu e greu de intuit că în imersia totală a mai avut loc o serie de explozii, datorate muniției aferente celor 9 tunuri de vreo 500mm. S-a estimat că s-ar fi aflat în cală circa 100 de tone de exploziv. Cam 0,5% din echivalentul unei explozii ca cea de la Hiroșima.
Odată găsit punctul vulnerabil, nu a mai rămas decît o chestiune de timp pînă cînd, Yamato, alt „indestructibil”, a fost scufundat în Marea Chinei de Est.
––––––––
* Proiectilele nu fac mare brînză dacă nu explodează astfel încît energia eliberată să se concentreze pe o suprafață cu aria cît mai mică. Se numește efectul cumulativ. Nu e greu de intuit că normala la suprafață asigură maximul de eficacitate.
