Ehe für alle!

    Vacanta parlamentara bate si la usa Bundestag-ului german. Pana nu demult, sfarsitul acestei saptamani parea un party de despartire colegiala la care membrii GroKo, marea coalitie (CDU-CSU)+SPD, urmau sa se felicite reciproc pentru colaborarea fructuasa si sa isi ureze (?) success la alegerile generale din septembrie. Si totusi nu este asa! Deloc! Germania se afla intr-o saptamana politica delicata. In stilul penetrant al manifestelor mobilizatoare, sloganul „Ehe für alle“ (familie pentru toti) a devenit laitmotivul presei germane. Tihna din fata examenului electoral a fost distrusa de sus de tot. In stilul sau caracteristic, cancelarul Angela Merkel preia subiectele fundamentale ale opozitiei, le arunca informal (cu multa precautie) in public, le dezbate si le rezolva – si astfel concurentii politici raman fara teme. Devin mici si insignifianti. Foarte interesant este modul in care schimbarea de directie politica a doamnei Merkel se incarca masiv de emotionalitate si devine imediat o tema populara.

    In 2011 la scurt timp dupa accidentul teribil de la Fukushima (pe fundalul unei mediatizari masive a dramei umane), Angela Merkel a anuntat inchiderea treptata a tuturor centralelor nucleare din Germania. Intreaga Germanie a acceptat si a respirat usurata. Lovitura primita de marii producatori de energie a fost ravasitoare. Insa, subventiile pentru promovarea surselor de energiei verde/neconventionala, a masinilor electrice, a izolarii termice a caselor, a infrastructurii ecologice si multe multe alte decizii inspirate pur si simplu au confirmat justetea deciziei si au taiat discursul ecologic al opozitiei. In 2015, imediat dupa reactia de indignare fata de pasivitatea cancelarei intr-un dialog televizat cu o fetita (Reem Sahwil) care urma sa fie expulzata cu intreaga familie inapoi in Liban, si cand opozitia critica vehement politica restrictiva de azil, Germania a deschis granitele pentru refugiatii sirieni. Intreaga lume a fost surprinsa pozitiv de umanismul manifestat de Germania. Mai mult chiar, maestria cu care a fost gestionata aceasta decizie istorica a taiat elanul extremistilor. Nici macar atentatele sau tulburarile generate de refugiati nu au putut crea o masa critica de nemultumiti. ( Fac o mica paranteza: Acceptarea intarita in mod sigur si de faptul ca la nivel de individ lucrurile merg economic bine. Piata muncii, vesnic protejata mediatic si doctrinar de stanga, a fost din nou reglementata (sub patronajul Angelei Merkel) introducandu-se salariul minim garantat. Pentru siguranta cetateanului s-au alocat deasemenea fonduri sporite).

    Lansata pe orbita umanist-ecologista si in contextul unui avant economic fara precedent cu o rata a somajului la minimul istoric (5,6%), Germania devine tot mai agreabila pentru toti locuitorii ei. Si nu numai. Suportul declarat pentru candidatul Macron in Franta precum si coordonarea mesajul clar de dezavuare a Brexitului sau a ocuparii Crimeii propulseaza Uniunea Europeana spre o noua etapa de redefinire a sa. Noul trend democratic, animat de tandemul franco-german, a reinviat speranta in Uniunea Europeana. Crestin-democratii germani nu au capitulat in fata populismului ultimilor ani (inevitabil ajungand si la disonante cu administratia Trump).

    Desi masa larga a electoratului crestin-democrat (teoretic conservator) a putut in cele din urma digera (prin maestria Angelei Merkel) diverse teme ultrasensibile – totusi – Uniunea CDU-CSU a considerat familia ca un subiect tabu. Pur si simplu ideologic, nu au acceptat sa puna in discutie egalitatea intre cuplurile LGBT si familia traditionala pe tema “adoptia copiilor”. Ca si in Romania, reticienta se centreaza in jurul “conditiilor de crestere copilului”. Si totusi, dupa reteta deja cunoscuta, cancelarul german a aruncat o noua tema pe piata: casatoria pentru toti. Fin, cu tact si sensibilitate, doamna Merkel a relatat intr-un talkshow feminist (al revistei Brigitte) cum a fost impresionata de grija pe care un cuplu de lesbiene il acorda celor opt copii pe care ii are in plasament. Acest subiect evident a pornit o furtuna mediatica. Toate partidele vor sa isi atribuie paternitatea unui astfel de demers istoric inaintea campaniei electorale. Deja vineri, in ultima zi a sesiunii parlamentare, Bundestag-ul va avea pe masa aceasta tema: Ehe für alle. Parlamentarii crestin-democrati sunt indemnati de doamna Merkel sa voteze: dupa constiinta! Coalitia „pro“ deja existenta, formata din socialisti (SPD), stangisti (Linke) si ecologisti (Grüne), este din nou in offside. Nu cred in intamplare, in special cand este vorba de cancelarul german. Cred in inteligenta politica si viziune.

    Reforma pe paine administrata societatii germane a avut si ceva in plus care o face mai digerabila: Fukushima, Reem Sahwil si Brigitte. Se pare ca Germania se reformeaza in esenta. Probabil ca parlamentarii crestin democrati vor avea o mare problema – dupa ce au preamarit din convingere sau interes valorile conservatoare va trebui sa ia o decizie clara la vot vineri. Iar de vineri pana la alegerile din septembrie nu e cale lunga: votul individual (dupa constiinta) de vineri va fi atent cantarit de electorat in septembrie – in sistemul electoral mixt (uninominal + lista). Probabil din aceasta cauza si membrii parlamentului vor fi in mare parte altii din septembrie. Avem zile fierbinti in Germania. Ce vor face copii adoptati de familii netraditionale? Evident Germania are institutii “nemtesti” de monitorizare a copiilor. Jugendamt-ul iti zboara copilul dintr-o familia biologica pentru cea mai mica abatere (ce sa mai spunem de cei adoptati). In mod sigur vor stii sa tina sub control situatia.

    Romania e la multi ani lumina in urma. Si totusi, ce rost un referendum pentru familia traditionala? O decizie europeana pe aceasta tema va anula deciziile parlamentelor nationale. Si ea va veni candva. In curand! Directia este inevitabila. Fara reforma institutiilor de protectie a copilului va plana intotdeana teama de acest subiect. Si ordine. Si educatie. PSD-ul ar trebui sa se trezeasca.