Haideți să vorbim de mierea de albine și economia de piață! Locuind în Italia pentru câțiva ani buni, și cumpărând miere naturală de la producători certificați eco din peninsulă, nu am putut să nu remarc similaritatea de prețuri între mierea lor și mierea noastră o dată ce m-am întors aici. Mierea din Grădina Maicii Domnului are cinci sortimente mari și late – salcâm, tei, polifloră, rapiță și mană – și rar găsești o miere de nișă care să aibă un gust care să nu fie apropiat de unul dintre cele cinci sau să nu fie un amestec, dar costă cât mierea italiană de salcâm sau flori exotice, ambalată mai bine ca a noastră, certificată mai bine decât a noastră, etc.
Păi și oare de ce costă la fel? Că italienii câștigă mai mult ca românii, oare pentru că a noastră e atât de bună încât trebuie să te cauți în buzunar și să dai pe ea cât nu face? Sau italienii sunt atât de proști încât o vând pe a lor pe nimic?
Economia de piață ne spune că la noi mierea e la fel de scumpă ca cea din Italia pentru că oferta este mai mică decât cererea. Adică nu producem destul!
Pe bune? Chiar, pe bune?
Conform graficului alăturat România este halepa Europei, numărul unu la producția de miere de albine! Numai că, dacă ne uităm în raportul mierii elaborat de UE vedem că italienii au mai mulți crescători de albine decât noi dar nici jumate numărul de stupi pe care îl avem. Care număr de stupi a explodat la noi, aproape triplându-se, în nici măcar șase ani. Măi să fie!
Ne-a apucat hărnicia și unde aveam un stup, acum avem trei! Măcar că a scăzut numarul de crescători de albine într-un an cu aproape 20 de mii!!! (conform datelor UE)
Hmmm. Mulți stupi, măreață producție de miere, dar mai puțini crescători de albine. Preț mare la miere pe piața internă! Ceva nu se leagă, nu credeți? Nu cumva România produce statistic multă miere re-exportând miere chinezească sau turcească? Mierea românească e un brand, o poți vinde mai scump doar să scrii Made în Romania pe ea… Și mai vin scandalurile declanșate se asociațiile de crescători de albine care duc mierea din supermarket la analize ca să constate că e fructoza cu arome și că nici măcar o albină nu a zburat pe lângă borcanul închis ca să constatăm că da, cred că avem o problemă!
Mierea românească, aia naturală și de calitate e bună, poate cea mai bună, dar nu atât de multă cât apare în statisticile UE. Pentru că dacă ar fi atât de multă ar fi mai ieftină!
Îmi spuneți că oamenii o exportă și o dau la fel de scump ca la export pentru că atâta cred că face munca lor… Hmmm, eu vă răspund că prețul mediu de achiziție a mierii de la producător în 2017 a fost de doar 20 de lei. La export! Că prețul cu bucata trebuie să fie mai mare. Dar, dacă mergi prin târguri vezi că oamenii nu prea vând multe borcane. Stau cu ele și țin la preț. Asta înseamnă că nu își permit să le dea mai ieftin, deci înseamnă că producția nu e ceea ce are UE în statistici. Produc puțin și cu sacrificii! Deci scump!
Mai e interesantă o chestie, Ministerul Agriculturii spune că suntem pe locul patru în Europa la producția de miere de albine și că avem 40 de mii de producători. UE zice că suntem pe locul unu și ca avem 22 de mii de producători… Diferența nu e oare în mierea botezată drept românească dar cu alte surse de proveniență?
Poate. Mie unul mi se pare suspect. Pentru că nu este rațional ca în piață în Italia și în piață în România un borcan de miere să aibă același preț!
PS. Autorul articolului este un mare consumator de miere dar nu e specialist în piața mierii de albine. Dacă aveți informații și date interesante, nu ezitați să le oferiți în comentarii. Puteți chiar și demonta articolul cu informații punctuale și pertinente. Dacă aveți.
PS2. Nu vorbim de mierea din supermarket. Vorbim de mierea vândută în piață de producători. 40lei/kg în București, același preț sau chiar mai mic la Roma.
