Canalizarea la alții: cum sfântul nu se înfundă când plouă?

    La ultimele ploi din București, deși nu foarte mari, canalizarea iarăși nu a făcut față și cartiere întregi au avut apă pe străzi până la jumătatea portierelor la mașini. În capitală! Desigur că mulți au înjurat-o pe Firea care, fără să sugerăm că ar avea niște merite, chiar că nu este vinovată de un secol de proiectare proastă și defectuasă.

    Nu știu la alții cu sunt, dar la noi în Japonia scurgerile și rigolele sunt standardizate. Îngropate sub trotuare sau pe marginea drumului acolo unde trotuarele lipsesc, sunt canale betonate de minim 40/40, în zonele în pantă aflate spre periferii, lărgindu-se până la 2m/2m în zonele plane și intens populate sau chiar mai mari. Scurgerile sau gurile de canal sunt mari, la nivelul șoselei, foarte aproape una de alta. În intersecții există scurgere chiar în mijlocul intersecției dacă una din străzi urcă la deal. Pe aceleași străzi în pantă există guri de canal amplasate vertical pe toată lățimea drumului. Pur și simplu sistemul este proiectat să poată prelua o groază de apă.

    Știu, Japonia tocmai a fost lovită de inundații care au făcut peste 200 de morți, dar în acel caz nu au fost ploi normale. Cu toate sistemele japoneze de canalizare apa a ajuns la etajul 1 a multor case. Totuși, la ploi de genul celor din București, în Japonia dacă se formează o peliculă de infimă de apă pe șosele.