Aligică revine: supraviețuirea culturii române, un pericol real!

    Profesorul Dragoș Paul Aligică a revenit cu comentarii asupra textului precedent care a stârnit o adevărată furtună pe internet:

    ”Nu ma injurati. Eu sunt doar mesagerul.

    Este supravietuirea culturii inalte romane – asa cum a fost ea creata de pasoptisti, junimisti, interbelici – in pericol de disparitie? Este presiunea dubla – NU doar externa ci mai ales interna data de factorul politic romanesc pe cale sa distruga bazele demografice si sociale ale acestei culturi? Cred ca raspunsul corect, realist si exact – daca nu vrem sa ne furam singuri caciula – este: „Da. Pericolul este real.”

    Am vazut ca sunt comentatori de buna credinta care zic ca totusi in comunism a fost mai rau, in anii 50, pe vremea lui Ghingis-Han etc etc. si ca totusi cultura romana, Romania au supravietuit. Poate. Jean Moscopol pe versuri de Ionel Fernic: „Tot ce-i romanesc nu piere/ Si nici nu va pieri!” Punct. Axioma. Argument si Concluzie.

    Rational vorbind insa
    (1) NU exista nici cea mai mica garantie logica sau rationala sa crezi ca daca s-a supravietuit atunci se va intampla la fel acum. E doar o credinta mistica. Naiva.

    (2) Analogia cu anii 50 NU functioneaza. La o privire maI atenta conditiile, structurile si trendurile relevante pentru problema in cauza sunt RADICAL DIFERITE ACUM.

    (3) Este o chestiune de cifre si de trenduri demografic culturale la nivel de mase. Daca masele nu sunt educate intr-un anumit fel la 15 ani, aceste mase NU vor fi purtatoare la 45 sau 60 de ani a anumitor trasaturi sau capacitati sau preferinte.

    (4) Este o chestiune de dinamica a elitelor. Daca elitele nu isi educa copiii intr-un anumit spirit istroic si o anumita linie culturala, copiii NU vor reprezenta decat prin accident acea istorie si cultura. Copilul managerului din Bucuresti -ala dat in ziare recent- care e trimis sa faca scoala la Florenta, liceul la Londra si facultatea in SUA va fi in raport cu Sadoveanu si Iorga in acelasi raport in care tanarul roman este cu Waugh si Trevelyan. Asta e tot.

    Eu NU spun ca e bine sau rau. Constat doar.

    Ca noi avem o credinta mistica in capacitatea romanismului cultural de a supravietui in fata unor forte sociologice, economice, culturale, demografice si insitutionale obiective si a face asta in conditiile in care politic si ca act de guvernanta sistemul de educatie este distrus cu metoda si parazitat de o retea de indivizi organizati politic, e alta poveste. Nu discut asta.

    Ca noi luam de bun si litera de evanghelie un vers de Ionel Fernic: „Tot ce-i romanesc nu piere/ Si nici nu va pieri!” si credem ca fredonarea lui, plus un act de vointa individuala rezolva problema, e o chestie pe care nu o discut. O constat.

    Spun cele de mai sus pentru ca vad ca exista neintelegeri. Eu nu fac decat sa constat o anumita dinamica, niste trenduri, un pattern general international accentuat si accelarat insa in Romania de catre atitudinea iresponsabila chiar criminala a celor care de 20 de ani si ceva paraziteaza si distrug sistemul national de educatie.

    Nu ma injurati pe mine. Eu sunt doar mesagerul”.