România nu e a mea, a ta, a copiilor noștri! E a lor!

Organizare ca în 89 toamna! Țais!

Împăcați-vă cu ideea! Asta este, nu vă place? Emigrați!

Am fost la mega-mitingul PSD, îmbrăcat într-o cămașă hawaiană, colorată, că doar nu era să mă îmbrac în alb. Burtoși, negricioși, frunți înguste, ochi mici și răi, fețe ca ale celor care ne băteau în curtea școlii că luam note bune sau purtam ochelari. Dar și gospodine, bonomi de țară, oameni care sunt sinceri în simplitatea lor, tineri cărora le e foame de o viață mai bună dar nu o pot avea că au picat la bac. La paleta asta se adaugă vampa pe tocuri, valutistul, mecanicul care le știe pe toate de la Antena 3, tânărul de aproape treizeci de ani care nu și-a început încă viața sexuală, țăranca aplaudacă, bucuroasă că o susține pe Halep dar aplaudă la punctul adversarei. ”Câștigă Simona?” Întreabă la doi pași de ecranul gigantic când Halep punctează pentru 3-0. E fană, dar nu știe regulile jocului.

Am fost la mega-mitingul PSD și am văzut peste 200 de mii de oameni cu pancarte împotriva lui Kovesi. Două portrete ale ei și ale lui Iohannis erau îmbrăcate în zeghe. Oamenii veneau toți dintr-o altă galaxie, nu doar o altă bulă.

40-40 la 3-0 pentru Simona și pe gardul Antipa se pișă un grup cât o echipă de fotbal, desprins la 30-40 de lângă ecran. Pe bulevard o pancartă declară că Iohannis e Băsescu 2.

Oamenii protestează împotriva ”statului paralel”. Nu știu ce e asta. Probabil că, dacă acesta există și e distrus, viața tuturor se va îmbunătăți. Dar e aiurea să îți închipui că dispariția lui Kovesi de la DNA va schimba cu ceva viața anonimilor și șterșilor participanți la miting.

Dacă ar schimba ceva în viața lor aș înțelege de ce sunt prezenți. Cei de la #Rezist se temeau pentru viitorul lor, pentru viitorul copiilor lor, luptau împotriva celor care acționau noaptea ca hoții. Pesediștii lui Dragnea nici măcar pentru ce luptă nu știau.

La ora 20:00 (opt seara) spectacolul începe. Cu băi de mulțime. Dar deja pe marile bulevarde se pleacă! Sute de oameni neinteresați, cu steagurile sul se retrag. Fluxul e constant. Probabil că și-au bifat prezența și sunt cei care au venit cu mașini proprii. Poate sunt din București și împrejurimi.

Spre piață, după ecranul plasat lângă budele de pe Kiseleff, gunoaiele se adună munți. Sticle de apă, cartoane, ambalaje de tot felul, pancarte împortiva procurorului Portocală și a statului paralel. Pe scenă urcă Firea. Carismă zero. Câinele vecinului meu s-ar fi descurcat mai bine. Mai rău de atât nu se poate îmi zic, dar apare Pleșoianu, un anticlimax de clasa întâi, zici că cerea să fie eutanasiat. A venit cu un micropenis la un gangbang, gen. Dacă PSD are politică de cadre Pleșoianu ar curăța veceuri la organizația Vaslui după ce vomită și se cacă ăia pe ei.

Urmează Tăriceanu care clar că nu crede ce spune. Din Piață se pleacă și mai abitir. Viorica și ea, când îi vine rândul, citește. Bine că nu a luat cu ea instrucțiunile de la cuptorul cu microunde. Apoi vine rândul lui Daddy. Omul are carismă, reușește să îi facă pe apaticii care au rămas să îl huiduie de două ori pe Iohannis.

Mda, e ăla la care lumea îi zice ”Ficusul” sau ”Mutul”. De la Daddy aflăm că cică ar fi un dictator. Ca Batman și Superman și Omu Paianjen, mutulică se transformă noaptea în neînfricatul care îi strânge pe pesediști de coaie de li se învinețesc și nu se mai pot bucura de secretarele lor.

”Am ales albul pentru că simbolizează curățenia”. Mă uit în jur și văd o mare de gunoi, de oameni care încă aruncă gunoaie pe jos. Mi-e greață de această Românie împuțită, fără simț civic, fără coloană vertebrală, patrioți din vârful buzelor, bucuroși că a câștigat Halep.

Lumea aprobă restul discursului. Cei care sunt atenți. Se stă pe jos, în așteptare. Deodată se dă semnalul și Piața începe să se golească. Daddy încheie discursul și se cântă imnul. Pe clădirea guvernului este proiectat albastrul #Rezist.

Plec pe Kiseleff și constat că măturătorii stradali au făcut deja curățenie până aproape de Muzeul Țăranului. Un bărbat, care nu e diferit în etnie și înfățișare de mulți dintre cei care trec pe lângă el, înjură. E îmbrăcat în verde și strânge gunoi și orduri. E vârful de lance al unui comando de cel puțin 30 de oameni care nu au nici o vină dar trebuie să lucreze în noaptea de sâmbătă spre duminică. Probabil că au primit ordin să fie atât de rapizi încât presa și oamenii să nu pună jegul pe facebook.

De fapt nu contează. Mentalitatea de a murdări că vor curăța alții după tine e prevalentă în România de azi. Jegoșii împreună cu indiferenții, împreună cu obedienții sunt cei care stăpânesc această țară.

E țara lor! Nu e a mea, nici a ta, nici a copiilor noștri. E țara lor. Azi, simbolic, doar și-au luat-o înapoi de la oamenii decenți care credeau că o pot salva.

Ca să o salvăm România asta pesedistă are nevoie de bastoane în cap și pe spinare de dimineața și până seara. Fără încetare până când educația le-ar deveni reflex și până bastoanele le vor îndrepta spinările strâmbe.

PS. La cât gunoi s-a aruncat, la 150 de mii de participanți, o amendă de 100 de lei/participant s-ar fi strâns peste 3 milioane de euro la buget doar în seara asta. Oare cât o să ne coste curățenia?