Articol de Mihaela Nedelcu Luncan
”Eu cred că problema emigrării abia de acum va începe să fie o problemă pentru România. Și iată de ce:
1. Am mulți prieteni și cunoștințe ai căror copii studiază, deja, în străinătate și tot mai mulți, printre care și noi, care se pregătesc pentru asta. De asemenea, văd tot mai multe postări și pe Fb pe acest subiect, fie copii admiși deja la licee/universități din afară, fie tineri care și-au terminat studiile și rămân să profeseze, să-și facă o viață acolo.
2. Statistica spune că anul trecut au emigrat peste 200.000 de români. Ca să ne facem o idee despre dimensiunea exodului, haideți să luăm în calcul că doar zece orașe din România au peste 200.000 de locuitori (date 2017, Monitorul de Cluj):
Bucureşti: 2.104.967
Iaşi: 371.889
Timişoara: 331. 004
Cluj-Napoca: 323.108
Constanţa: 315.394
Craiova: 303.321
Galaţi: 302.772
Braşov: 290.167
Ploieşti: 230.523
Oradea: 221.861
Prin urmare, e ca și cum ai vedea că întreaga populație a unui municipiu reședință de județ (nu din top ten) și încă jumătate dintr-altul își face bagajele și pleacă.
3. Emigrarea nu mai este una preponderent economică, ci se transformă în una motivată politic și cultural.
4. Legat de pct. 1 și, probabil, de 3, tot mai multe familii care aleg să se mute în străinătate sunt familiile copiilor plecați la studii. Ei, bine, acești oameni, care își permit pentru copiii lor studii în străinătate, cu siguranță nu emigrează din motive economice.
5. Ultimul punct, care este, de fapt, și concluzia: dacă până acum cei plecați au fost preponderent din categoriile profesionale care nu au necesitat neapărat o pregătire universitară sau îndelungată, au fost plecați parțial și nu toată familia și, pe acest motiv, au trimis bani celor rămași aici, ei, bine, de acum încolo situația se va schimba radical. Cei ce pleacă din motive politice și culturale pleacă deciși să își reconstruiască o viață normală în țări democratice, bazându-se fie pe faptul că au deja un confort financiar, fie pe profesiile lor foarte bine remunerate. Dacă cei din prima categorie (cea a migranților economici) e posibil să se întoarcă la un moment dat, cei din urmă, nici ei și cu atât mai mult copiii lor, nu se vor mai întoarce vreodată. Studiind în afara țării, acești tineri se vor integra total, va fi ca și cum acolo s-au născut.
Efectul pe termen mediu și lung? Cu timpul, vor intra din ce în ce mai puțini bani în România de la mult ponegrita diasporă. Dacă până acum se compensa, oarecum, lipsa de forță de muncă cu miliardele de euro care vin din afară, încet-încet lipsa de forță de muncă va fi dublată de diminuarea fluxurilor financiare. Pentru că emigranții politici vor fi preocupați doar de bunăstarea lor și de a produce valoare adăugată în țările care i-au adoptat. 🙂 Case closed.”
