In istoria Romaniei lipseste o veriga importanta: absolutismul luminat (monarhul avea autoritate deplina si conducea in concordanta cu regulile rigide dar clare ale moralei timpului). Totusi Ardealul, Banatul si Bucovina au cunoscut prin intermediul Vienei acea scara concreta a valorilor (rege, armata, nobil, autoritati, comerciant, preot, morar, taran liber, iobag, rudar etc. ). Cele cateva generatii care au fost nevoite sa accepte acest sistem si-au insusit (de voie de nevoie) valorile si principiile vremii si au intrat in cu totul alt circuit al ideilor decat fratii lor de peste munti unde faradelegea si arbitrariul fanariot a inlocuit patriarhalitatea genealogica boiereasca facand loc slugarniciei si parsiveniei. Cu durere in suflet trebuie sa constatam ca dupa Marea Unire la nivel politic a invins spiritul celor din urma iar „Romania Profunda“ adica acea patura larga de romani care se bazeaza doar pe intuitia dobandita in mediul restrans familial se deosebeste vizibil intre regiunile istorice (subliniez: nu vorbesc de lumea minimal cultivata). Lucrurile puteau fi usor corectate iar diferentele atenuate. Nota de plata pentru o suta de ani de lipsa de educatie civica o platim zilele acestea. Toti!
Cred ca in mare parte romanii au luat (direct sau indirect) la cunostinta principiile celor 7 ani de’acasa (in definitv cam cele 10 porunci). Nu e suficient. Nostalgia unui despot luminat este de fapt expresia carentelor educationale. Acceptarea benevola a unui imoral si mai putin. In lipsa unor informatii de baza inradacinate la nivel de individ, inregimentarea in curentele momentului se face aleator. Masina de propaganda deformeaza personalitatile superficiale. Legendele urbane raspandite generos statuteaza ca dreapta e cu dreptatea iar stanga cu hotii …sau…. viceversa: stanga e cu pensionarii, patriotii si somerii iar dreapta e cu patronii aroganti, multinationalele care isi bat joc de neam si tara, homalai, drogati, atei si soros (nu vreau sa plictisesc prietenii OZM si sa le insirui corect). In definitiv actorii stangii si dreptei romanesti au capusat atat de flagrant ideile incat au declansat o eclipsa totala in ceea ce priveste spiritul discursului politic incluzand aici si mesajul patriotic. Cu exceptia catorva oameni onesti care din greseala sau intamplare inca mai bantuie holurile sistemului politic (spre dezgustul majoritatii) apar in prin plan siluete bizare, forme fara fond, despre care iti poti pune o singura intrebare „cum dracu a ajuns aici“. Ei cum! Au platit ei cumva cuiva sa ajunga acolo!
Rolul partidelor este de a canaliza constructiv energiile natiunii prin motivatii doctrinare. Ce nu prea stie clasa politica dar probabil simte tot mai mult societatea este ca defapt stanga-dreapta e un model desuet (cum confirma pe deplin succesul En Marche). Astazi doctrinele sunt cu totul altele: protectionism/nationalism/traditionalism vs. globalism/internationalism/ progresism. Pe cele doua coloane se regrupeaza cu disperare o puzderie de oportunisti care vor convinge un public dezinformat sa adere la o agenda pentru care nu este pregatit. Si va ramane nepregatit fiindca nu poate sa isi regaseasca reperele morale nici speranta in mesajele respective ci doar ura si stimulente viscerale (ascultari, arestari, straini, familii, adoptii, catedrale, autostrazi, corupti, abuzuri, pensii, ajutoare) contracarate cu proteste bizare. Logica, educatia si mai ales instinctul nu pot fi insa trisate la nesfarsit. In timp ce in Bucuresti legile sunt readaptete la traditia fanariota la vest de Viena auzi aproape peste tot romaneste.
Cineva va achita si aceasta nota de plata!
