Dezincriminarea meditațiilor

Multumesc bunilor mei prieteni care, pentru explicatia mea referitoare la tranzactiile imobiliare din anii 90, m-au avansat de la „manipulat“ la “manipulator”.

Revin asadar la discutia initiala. Pentru cei care vor sa continue atacul “defaimator si devastator”: Da, din meditatii!

Ca sa fie clar: am luat, am dat si acum platesc meditatii, mai mult, am tot respectul pentru cei care inteleg importanta acestui proces. Meditatiile au fost cheia succesului pentru marea majoritate a elevilor anilor 80 si 90. Cu o programa scolara foarte incarcata, era aproape imposibil unui adolescent sa poata selecta si structura doar ce era important.

Cand nu poti singur, cauti ajutoare – capabile. Piata meditatiilor a fost cea mai dinamica forma concurentiala a acelor vremuri! Meditatorul era prieten, sfatuitor, psiholog si judecator pentru elev. De rezultatul efortului comun depindea viitorul ambelor parti! Pentru multi elevi contactul cu acei oameni de calitate le-a schimbat optica despre viata, le-a ridicat nivelul exigentelor si a format in linii mari viitoarea elita.

Meritocratia insasi are la baza idea inoculata constant de meditatori: daca stii – reusesti! Datorita pregatirii tot mai bune a elevilor, nivelul general al prestatiei profesorilor in scoala si in particular a atins cote incredibile. Elevii invatau cum sa invete, cum sa analizeze, cum sa reactioneze in fata problemelor. Transferul de constiinta inceput in familie si la scoala se desavarsea la meditatii.

Cu alte cuvinte Romania profunda este rezultatul meditatorilor! Din pacate doar Romania profunda. Elevul de succes care imprumuta deja din gesturile si frazele mentorului sau devenise invidiat in subconstient de cei care au pierdut startul. Treptat smecherii au schimbat regulile jocului sub auspiciile unor nemernici (in februarie 90, tineri picati la admitere intrau la medicina direct in semenstrul doi ). A fost inceputul sfarsitului!

Deja a invata devenise doar o alternativa riscanta pentru a atinge succesul, cea mai sigura era banul. Este banul!

Strict financiar vorbind, pentru o diploma, familiile platesc acum alti oameni: copilul lor nu mai creste in spiritual meritocratiei, scolile sunt golite de concurenta, meditatiile au devenit o pierdere de timp… si bani. Elita generatoare de elite a fost iremediabil ruinata de fabrica de diplome.

Din fericire mai sunt cativa profesori care traiesc din profesorat si meditatii. Sunt sigur ca nici un meditator nu s-a bucurat de pragul de 200.000 de lei. Doar un ticalos poata sa puna pe acelasi nivel un meditator cu un evazionist. Din fericire ideile profesorilor nostri de calitate nu s-au pierdut, mocnesc in romani si uneori chiar ies in strada.

Cei care au profitat direct sau indirect de pe urma meditatiilor sunt astazi in cu totul alte piete decat cei care habar nu au ce inseamna meditatiile.