Drumul lung până la groapă. Industria de stat de servicii.

    Violatorii protestau că victima nu era nici frumoasă, nici tânără și nici virgină! Gen.

    Ieri pe la prânz, în fața Ministerului Transporturilor, sindicaliștii din CFR o puneau de o manifestație. Trimis din Lună, fără nici o informație despre CFR și România, oricine ar fi stat să îi asculte pe protestatari ar fi înțeles imediat că ministerul și politicienii sunt vinovați de situația dezastruoasă în care se găsesc transporturile feroviare din România. Noi ceilalți, care suntem de ceva vreme pe aici, nu ne grăbim cu concluziile.

    Trenul IR în direcția Sibiu, cu plecarea la ora 10:00 este format la 10:02 minute, conform ceasului de pe peron. Pleacă la ora 10:10 minute, 10 minute de întârziere la plecare când jumătate de linii la ora respectivă erau libere. Pe bune? Chiar?

    Zeci de ani CFR-ul a fost căpușat de șefi care au semnat contracte păguboase, de nași, care și-au construit vile și cumpărat mașini taxând călătorii de parcă ar fi fost compania lor, de șefi de gară care au administrat clădiri, de multe ori de patrimoniu, transformându-le în ruini, de angajați care și-au luat salariile și nu au dat niciodată cu mătura, etc. Vagoanele CFR au o patină de jeg în interior de milimetri! În exterior nu sunt spălate mai niciodată. Și asta nu e din vina ministerului! E vina angajaților care își pun palma în fund și decid că nu o să înceapă cu ei reforma și bunul simț în companie.

    Același lucru la poștă. Sunt agenții în București în care nu se mătură și nu se spală pe joc cu anii! În care gemurile le spală doar ploaia. În care lucrează oameni care nu au nici o legătură cu serviciul public. Poate se plâng că au salarii mici… Nu contează! Să plece la cules căpșuni și să lase alți oameni să le ia locul. Dar să nu condiționeze calitatea serviciilor de banii pe care îi primesc.

    Scriam zilele trecute asta:

    ”După o coadă de aproape o jumătate de oră, la poștă: ”Bună ziua, doresc să trimit acest colet prin EMS în Spania”. ”Hm, nu cred că mai avem EMS, trimiteți-l colet normal!” ”Doamnă, înăuntru sunt medicamentele pe care un prieten și le-a uitat la mine de dimineață când l-am dus la avion, e turist, o să meargă o lună pe jos pe Camino, trebuie să le primească urgent”. ”Stați să vedem, poate mai are șefa”… Dispare și apare cu un voucher de EMS deja completat dar de pe care datele inițiale sunt șterse cu pastă corectoare. ”Uite, completați-l pe ăsta, dar scrieți așa, mai gros”. Îl iau și mă uit la el. Pe foaia următoare este imprimată o cu totul altă poveste, nume adrese, conținut de pachet. ”Știu la ce vă gândiți, nu contează, important e ce scrie pe pachet, nu pe hârtie”, îmi spune ea. Iau foaia și, ca un idiot, completez gros, cum mi-a spus. Pe partea cealaltă nu se mai înțelege nimic. Ajung iar la ghișeu și îmi spune că am greșit. Ups! Pentru că pasta albă corectoare fusese întinsă peste tot nu am observat că prima rubrică era pentru expeditor și abia a doua pentru destinatar. ”Ce facem? Stați să văd dacă mai găsesc încă un formular”, îmi spune doamna de la ghișeu. Merge și vine cu un altul completat greșit, dar care, spre deosebire de primul are și un X gros tras dintr-un colț în altul. ”Oricum ăsta e mai bun, celălalt nu mai avea decât două foi, dar uite că acesta are trei rămase”. Mă gândesc că sigur sunt mai multe, (later edit: formularul are cinci pagini) așa că fac ce trebuia să fac de la bun început și iau pachetul și merg la altă poștă! Altă coadă, ajunge și rândul meu și cer un formular EMS. Au, e nou, îl completez bine. Se vede clar că rubrica expeditorulul e prima. Mă felicit. ”108 lei”, îmi spune funcționara. În portofel nu am decât 103. Dau să plătesc cu cardul, că suntem în 2018! Nu se poate! Doar cash! Întreb de ATM și sunt întrumat spre o intersecție principală. Mă întorc și dau 153 de lei. Trebuie să primesc 45 de lei dar doamna nu are rest. Următoarea persoană de la coadă îi dă anticipat casieriței 40 de lei pe care îi primesc și le urez tuturor o zi minunată! Ies din postă respirând fericit aerul un pic cam poluat al primăverii și mă gândesc că ce norocoși suntem ca români! Măcar nu ne plictisim aici ca amărâții ăia din vest care nici nu știu că trăiesc dacă intră în poștă și trimit EMS-ul în 3 minute, fără emoții și sentimente care le cresc tensiunea, adrenalina și în final endorfinele! Ce plictisiți!

    Un update, pachetul este inca în București cu super poșta noastră rapidă! Se pare că trântorii nu lucrează în week-end, nu a prins avioanele de azi spre Barcelona, nu o sa le prindă nici pe cele de mâine, le prinde pe cele de luni, ca să îi ajungă marți! dacă îl puneam la un nene care face Barcelona cu microbuzul vineri la prânz cum l-am pus, mâine la prânz omul îl avea… Ce să dezvolți la ăștia? Ce servicii? Mai bine îi vinzi sectorului privat să îi eficientizezi, așa numai servicii de căcat vor oferi!

    Un update: așa cum preconizam, Poșta Română a stat cu curul pe pachetul trimis tot weekend-ul! Și l-au pus pe avion spre Madrid, unde a ajuns la vamă după exact 3 zile de la data expedierii! Urmează să fie trimis de la Madrid la Barcelona, că e EMS și asta înseamnă serviciu rapid! Bătaie de joc!

    Un ultim update: Pachetul a fost livrat în Barcelona marți, 24 aprilie, la ora 16:44, la nici două ore după ce a ajuns la oficiul poștal din Madrid. ”

    Adevărul este că dacă aș fi pus același pachet la o firmă privată care face curse România-Spania, pachetul ar fi ajuns garantat în maxim 3 zile (Sunt 30 de ore de condus până în Barcelona) și m-ar fi costat 1 euro! Dacă aș fi plătit 10 euro pentru o livrare expres, ar fi ajuns in 2 zile, cu o altă firmă privată, neaoșă, nu FedEx și nici UPS. Dar am plătit 20 de euro ca pachetul să ajungă în mai mult de 4 zile din care două a stat în sac în sfântul aeroport otopeni, probabil din motive religioase, poșta nelucrând nici de sabat și nici duminica.

    Ma vaffanculo idioților!

    Pe o distanță aproximativ similară, Poșta Japoneză livrează pachetele a două zi, dar sunt zile în care acestea ajung în aceeași zi, seara!

    Industria de stat de servicii trebuie privatizată rapid ori lăsată să moară! Nu au energie să se reformeze, nici voință, nimic. Sunt o groapă fără fund pentru banii tăi și ai mei. Prețuri mari, servicii mizerabile, eu unul m-am săturat!

    Spune-ți părerea