6 septembrie ora locală 03:08 cutremur puternic în Hokkaido
Intensitate maximă 6-tare* pe scara japoneză (Mercalli cca 10)
Epicentrul la Abiracho. Magnitudine preliminară 6,7 cu hipocentrul la 40km.
Nu e pericol de țunami. Replici mărunte. Avariate cîteva imobile de mici dimensiuni. În orașul Sapporo, alimentarea cu energie electrică încă nu s-a reluat.
–––––––
* Maximum e 7.
Explicația stării de black-out din Hokkaido
În rețelele electrice, critic este echilibrul, în timp real, dintre producție și consum. Perturbațiile sunt tolerate în intervale înguste de timp, tensiune, intensitate și frecvență.
Ora la care s-a iscat cutremurul a fost de minim de consum. Asta înseamnă că centrala care s-a oprit de urgență acoperea o proporție mai mare din consum, decît în timpul zilei. Căderea ei a iscat o perturbație în rețea, ce punea în pericol stațiile de transformare* și consumatorii.
De regulă, în situații de felul acesta, intră în pîine centrale de back-up. Se pare că cea aflată în rezervă nu a apucat să scoată curent în timp util**, ceea ce a provocat declanșarea sistemelor de siguranță din rețea, ce au tăiat alimentarea întregii rețele, pentru a evita o avarie de mare anvergură.
Insula este foarte puțin*** conectată la vecina sa, Honshu.
Este primul black-out din 1951 de cînd a fost gata rețeaua.
Pînă se repară cele două boilere ale centralei Tomato (așa se numește) se prevede fragmentarea subrețelelor și suplimentarea necesarului cu energie electrică din Honshu. Cu toate astea, nimeni nu asigură fiabilitatea, deoarece mai mult de 3GW din 4**** cît ar fi necesari nu se pot furniza. Nici pe rețeaua rusă din vecinătate nu se poate pune bază.
Termocentralele au stocuri permanente doar pentru 3 zile. Aprovizionarea rapidă cu combustibil e o problemă, datorită izolării geografice a arhipelagului.
–––––
* Transformatoarele și motoarele electrice sunt foarte sensibile la variațiile de tensiune și de frecvență. Cînd parametrii enumerați ies din plaja de toleranță, apar curenți paraziți ce pot duce la prăjirea aparatelor.
** La opririle controlate, se exploatează energia inerțială a turbinelor, pînă cînd centrala de back-up intră în parametri. Tranziția e lină. Cînd turbina de 250MW se prăjește fără avertisment, sughițul în rețea strică echilibrul.
*** izolarea are și cauze geografice și istorice, dar și practice. Un black-out în Hokkaido nu se extinde dincolo.
**** În timpul raționalizării distribuției de energie electrică de după Marele Cutremur cu Țunami din Estul Japoniei, din martie 2011, deficitul era de numai 2GW la un număr mult mai mare de consumatori, și tot problematic a fost.
O vorbă și despre relația dintre magnitudinea și intensitatea cutremurelor
Privit doar prin prisma magnitudinii (6,7) recentul cutremur din Hokkaido ar părea ușurel. Nu este. Nu numai magnitudinea, dar și adîncimea dă intensitatea efectelor la suprafață.
Hipocentrul cutremurului din Hokkaido a fost superficial (37km).
Pentru a ne face o idee despre cum s-ar fi simțit dacă ar fi fost cutremur vrîncean (170km) putem face o normalizare.
Împărțim 170 la 37, ridicăm la cub și apoi logaritmăm. Rezultatul este 1,98. Adăugăm la 6,7. Rezultă că un cutremur vrîncean cu aceleași efecte la epicentru ar fi trebuit să aibă magnitudinea Richter de aproape 8,7. De 31 de ori mai puternic ca cel din 4 martie 1977.
Nu comparăm aria dezastrului, deoarece, un ipotetic cutremur vrîncean de 8,7 ar fi fost indiscutabil dezastruos pe arie de 21 de ori mai mare.
