Ajungem în Japonia și gazdele ne invită să mergem la onsen, băile lor termale, sau le folosim baia de acasă, cum ne comportăm?
Japonezii sunt cu siguranță cel mai curat popor de pe glob. La ora 3 și 20 de minute, după amiază, sunt la sento, o baia populară din orașul vechi unde stau. Plătesc 500 de yeni să intru și alți 240 de yeni pentru un prosop de față pe care nu îl aveam. Deschid ușa și, în vestiar dau peste toți bătrînii din cartier! Unii au terminat deja, se îmbracă, alții abia au intrat, își dau hainele jos, alții sunt deja goi.
Este ora de vârf pentru ei, mai pe seară vin tinerii. Sento, ca și onsenul, are încăperi separate pentru bărbați și pentru femei, construite în general în oglindă,
Mă dezbrac la costumul lui Adam și intru în sala de baie. Pe langă pereți sunt o mulțime de dușuri joase și robineți. Mă opresc la unul liber și stau jos pe scăunel. Toate băile au scăunele și ligheane. Stai pe scăunel și te speli în liniște. Nu e nici o grabă. În stînga mea e un bătrîn trecut de 90 de ani, se freacă de zor de abia se mai vede din clăbucii pe care i-a creat. La dreapta mea, băiatul meu, lîngă el un octogenar la fel de înspumat.
E ritualul lor zilnic. Îți înmoi prosopul în ligheanul pe care îl umpli și cu săpun începi să te freci, o dată, de două ori, te clătești, clătești prosopul, îl storci, clătești scaunul, ligheanul, le pui frumos cum le-ai găsit și mergi la bazinele cu apă fierbinte. Prosopul stors îl ții pe cap, nu ai voie să îl bagi în bazin, e considerat murdar.
Cele mai calde sunt undeva la 43 de grade Celsius, unele mai reci sunt pe la 39. Există și saună și bazin cu apă rece. La sento de ieri erau 4 bazine. În 3 am intrat de tot, în al patrulea doar pînă la genunchi, era extraordinar de fierbinte apa.
Și totuși, moșii care se săpuniseră, lîngă mine, erau înăuntru, bine-mersi, nu aveau nimic.
După zece minute te intorci la scăunel și te mai speli și te mai freci o dată. De două ori, te clătești. Apoi intervine variațiunea, poți să te speli pe dinți sau să te bărbierești, dacă ți-ai adus mașina de ras cu tine.
La onsenurile mai acătări, există de unică folosință, te uiți în oglinda din față și îți oferi cel mai bun bărbierit pe care l-ai avut vreodată. Barba e mai bult decît moale după atîta apă caldă.
Mai bagi o repriză de bazine, apoi o clătire finală și ieși. Prosopul cu care te-ai spălat, deși ud, te zvîntă de minune. La vestiar sunt ventilatoare și în cîteva secunde ești uscat. Ieși și constați că, în România, cu două dușuri pe zi, nu te-ai simțit niciodată atît de curat!
La ieșire, aer condiționat, poți sta într-o sală de relaxare. Japonezii discută între ei și beau lapte pe care il cumpără în sticluțe de 200ml. Unii ațipesc. Sento, primul parc de distracții inventat vreodată!
Acum sute de ani, cînd încălzitul apei punea unele probleme de logistică într-un oraș de un milion de locuitori, sento erau bărcile care veneau pline de apă clocotită termală, din amonte, unde se întorceau în fiecare dimineață. Meșteșugarii, samuraii, plebea, cei care nu aveau bani suficienți să aibă o baie acasă veneau, plăteau, se spălau și apoi plecau la distracție, teatru kabuki, geishe, prostituate și mult, mult sake. A doua zi muncă, muncă, seara distracție după baia în ciuberele de pe bărcile sento.
Acasă la japonezi, în secolul 21, este același lucru. Intri în baie, stai pe scăunel, te săpunești, te clătești și, cînd ești curat intri în cada cu apă la 42 de grade Celsius. Ieși, te clătelti cu apă rece, dacă vrei, pui capacul pe cadă – majoritatea caselor au cadă cu capac pentru a salva energia – și ieși. Următorul va face același lucru. Apa din cadă nu este pentru a te spăla în ea, este pentru a te încălzi, la cum se spală japonezii și după ce a trecut o familie de 6 persoane prin ea, apa este curată.
Atât de curată încît mulți japonezi o folosesc pentru a spăla rufele, majoritatea mașinilor de spălat de aici fiind dotate cu furtunuri și pompă pentru refolosirea acestei ape calde.
În Japonia, la supermarket, bătrînul din fața ta nu miroase a bătrîn. Miroase a curat. Face baie în fiecare zi, se spală pe cap în fiecare zi de cînd s-a născut și pînă în ultima clipă. Chiar și bolnavii imobili la pat din spitale sunt luați, săpuniți, clătiți și băgați printr-un sistem de scripeți, în apă fierbinte în fiecare zi.
Toaleta și baia la japonezi sunt două chestii diferite. Ei nu amestecă murdarul cu curatul și nu pun în aceeași încăpere baia cu toaleta. Cu excepțiile unor hoteluri de tip occidental și a garsonierelor pentru studenți și nefamiliști. Acolo intrăm lăsîndu-ne papucii de casă la ușă și încălțînd papucii de toaletă. Deși e un templu la fel de curat ca baia lor, japonezii evită să pășească desculți în toaletă sau să iasă prin casă cu papucii de acolo.
Important: Acasă la japonezi baia de seară este obligatorie. Este o jignire pentru gazde să te culci nespălat. Deși vor schimba cearșafurile după tine și saltelele le vor usca la soare, pe verandă, cum le usucă și pe ale lor aproape zilnic, este considerat a fi foarte murdar obiceiul de a face duș doar dimineața. Dacă dimineața sari peste duș, nu se supără nimeni, dacă te-ai spălat cu o seară înainte ca un japonez ești curat.
