Alegerile de la Avrig, 1946: Proba făinii!

    Torționarul Ion Fecior își începe cariera în rele la Avrig!

    Alegerile „democratice” din 19 noiembrie 1946 au fost, poate, cele mai dramatice din istoria României de după 1918.
    Pentru că avrigenii erau știuți a fi majoritatea opozanți ai noului regim comunist care începuse a se instala în România și pentru că erau și mai vocali și impulsivi, nu s-a organizat secție de votare la Avrig, încercându-se astfel să se limiteze prezența la vot, avrigenii fiind obligați, vând-nevrand, să voteze la Bradu. Cu toate acestea doar o parte din cei bolnavi și nedeplasabili nu s-au prezentat la vot, avrigenii aducăndu-şi, în carute, chiar și betegii, mobilizăndu-se cu tot neamul să meargă la vot, împotriva noii orânduiri.
    Avrigenii au luat drumul Bradului încă de dimineață care pe jos, care cu căruțele sau călare, fiecare după posibilități.
    Președintele secției de votare era învățătorul Ocheșel. Tot un învățător, Tămășel, membru în comisia de votare, i-a avertizat, în taină, pe avrigeni că li se pregătise identificarea celor care nu votau cu comuniștii și îi sfătuia să aibă grijă în cabina de vot, dacă pot să se ferească să nu se „vază de sus cum votează, că cură ceva de sus pe voi”. Ce se întâmplase: un om al comuniștilor stătea ascuns pe podina de deasupra cabinei de vot și presăra cu făină peste cei care votau cu opoziția.
    Cu toate acestea voturile au fost covârșitoare în favoarea dreptei : 60% pentru PNȚ, 30% pentru liberali și doar 10% pentru alianța comuniștilor FND.
    După vot cei mai mulți nu au plecat spre case așteptând ca notarul comisiei de vot – dl. Țârmonea, să anunțe rezultatul. Acesta însă, așa cum primise ordin, a inversat procentele. Avrigenii s-au revoltat atunci împotriva acestei fraude și împotriva notarului și s-a creat o busculadă așa că notarul și ai săi au chemat armata. Au sosit 3 camioane cu soldați care au tras asupra oamenilor. Mulți dintre ei au fost răniți, unul a fost împușcat mortal. Printre răniți s-a aflat şi profesorul Romulus Cândea, acesta a fost împușcat în picior. Armata a ocupat podul peste Olt încercând să blocheze retragerea avrigenilor spre case, aceștia însă cunoșteau vadurile și s-au retras trecând Oltul prin vad, cu luntrea sau peste puntea de la Săcădate luându-și cu ei și răniții. Câțiva au fost adăpostiți de brădeni.
    După vot, șeful secției de votare, învățătorul Ocheșel a predat voturile și procesul verbal la Comisia Județeană instalată la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, rezultatele fiind adunate de colonelul Smorodino. La scurt timp s-au afișat rezultatele… care erau trucate fiind inversate procentele. Învățătorul Ocheșel a protestat și a fost arestat și condamnat la 5 ani de închisoare.
    De menționat că „celebrul” torționar Ioan Fecior a fost detașat în august 1946 la școala „Dr. Petru Groza” care funcționa în căminul de ucenici de la Fabrica Mârșa, școală care pregătea activiști de partid și tineret. Ioan Fecior fusese trimis pentru a se ocupa apoi de pregătirea celor care urmau să aibă în pregătire alegerile din 1946 (probabil și cei cu… făina). Iată cum făina a avut și atunci un rol electoral, dar nu dată ca pomană/mită ci folosită ca element de identificare a… : „dușmanului de clasă”. Importantă rămâne mobilizarea avrigenilor la vot în ciuda condițiilor de presiune, de represiune și teroare chiar, ale acelor ani, optiunea lor anticomunistă în proportie de 90 %.